Turneul SoNoRo Conac ajunge in acest an la editia nr. 13, intitulata „Cand se asterne praful” – un titlu care face referire la bogatul folclor din spatiul central si est-european si la modul in care i-a inspirat pe mari compozitori precum Zoltán Kodály, Josef Suk, Franz Schubert, Béla Bartók si Antonín Dvořák.
Prima parte a turneului va avea loc in perioada 3-8 martie 2025, in orasele Iasi, Cluj-Napoca, Bistrita, Alba Iulia si Timisoara, iar accesul la concerte este liber, in baza unei rezervari pe site-ul https://conac.sonoro.org/.

Creat din dorinta de a atrage atentia asupra arhitecturii de patrimoniu din Romania, prin intermediul muzicii de camera, turneul SoNoRo Conac a ajuns de-a lungul anilor in peste 130 de cladiri cu un istoric impresionant. Mai multe dintre aceste cladiri au intrat in atentia autoritatilor dupa concertele SoNoRo Conac, au fost restaurate si acum se bucura de o binemeritata prezenta in circuitul turistic si de aprecierea comunitatilor locale.

Concertele primei parti a turneului vor avea loc la Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu” din Iasi (luni, 3 martie, ora 19:00), CASA NUMAÀ din Cluj-Napoca (miercuri, 5 martie, ora 19:00), Sinagoga din Bistrita (joi, 6 martie, ora 19:00), Palatul Principilor Transilvaniei (vineri, 7 martie, ora 19:00) si Muzeul National de Arta Timisoara (sambata, 8 martie, ora 18:00), fiind sustinute de violistul Razvan Popovici si de pianistul Cristian Budu.

Incepe editia nr. 13 si, ca de fiecare data, cu emotii renascute, suntem entuziasmati de locurile extraordinare in care vom ajunge, de spatiile la al caror istoric vom reflecta cu ajutorul muzicii si de contextele in care vom scrie un nou capitol al turneului SoNoRo Conac.
Va invitam sa participati la prima parte a turneului si sa facem impreuna calatoria intitulata „Cand se asterne praful” – un titlu inspirat de zonele centrale si est-europene, in care compozitorii pe care i-am selectat au gasit seva pentru lucrarile lor. Ne putem imagina perfect aceste zone rurale, mai ales atunci cand se stinge zgomotul zilei si noaptea se asterne, pare ca totul este incremenit, dar atunci se naste linistea, folclorul se decanteaza si compozitorii il preiau si il integreaza in piese clasice de o frumusete pura.

Razvan Popovici, fondator Sonoro “Un muzician e foarte conectat cu generozitatea. Cand intelegi lucrul acesta, incepi sa canti altfel, sa studiezi altfel si incepi sa daruiesti.” Sonoro e pana pe 12 noiembrie la Cluj.

„Cand se asterne praful” este – din perspectiva SoNoRo – un rastimp in care muzica se materializeaza, trece dincolo de contururi si prinde viata, in toata plenitudinea ei, in unele dintre cele mai frumoase edificii din tara noastra.
Suntem in continuare profund recunoscatori pentru tot sprijinul pe care ni-l acorda sponsorii si partenerii nostri, sunt institutii care au inteles ca punerea in valoare a acestor bijuterii arhitecturale prin intermediul muzicii de camera face parte din frumusetea vietii si constituie un capital cultural de care publicul nostru este incantat – a declarat Razvan Popovici, directorul turneului SoNoRo Conac.

Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu” din Iasi, cea mai veche biblioteca universitara din Moldova, este un loc care se bucura de continuitate incepand cu anul 1835, ca Biblioteca a Academiei Mihailene, si care insumeaza fonduri din fostele biblioteci ale Academiilor domnesti. Biblioteca a functionat in mai multe cladiri, iar dupa al Doilea Razboi Mondial s-a mutat in cladirea Bibliotecii Fundatiunii „Regele Ferdinand I”, construita intre anii 1930-1934 de inginerul Emil Prager, dupa planurile arhitectului Constantin Jotzu, ale carei fonduri le inglobeaza.

Cladirea in care se afla CASA NUMAÀ din Cluj-Napoca a fost construita de oamenii de afaceri, incepand cu 1884, fiind conceputa ca loc de intrunire pentru conducatorii industriilor si a elitei orasului. Aici a functionat Asociatia Comerciantilor, Industriasilor si Meseriasilor Cluj, Cinematograful „Forum” si Casa Municipala de Cultura Cluj. Condusi de istorie, creatorii NUMAÀ au readus la viata aceasta cladire dupa 20 de ani de restaurare si au innobilat-o cu arta contemporana, in parteneriat cu Muzeul de Arta Cluj-Napoca.

Sinagoga din Bistrita a fost edificata in anul 1856, se afla pe Lista monumentelor istorice din judetul Bistrita-Nasaud (din 2015) si a devenit unul dintre cele mai importante repere culturale ale orasului Bistrita. Fundatia Culturala „Societatea de Concerte” Bistrita a obtinut Sinagoga din Bistrita in anul 2005, prin contract de comodat, de la Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, pe care a renovat-o in interior si exterior. Aceasta se gasea intr-o stare de degradare avansata, edificiul nefiind folosit de aproape 50 de ani.

Palatul Principilor Transivaniei din Alba Iulia a fost ridicat in secolul XV, extins si modificat intre secolele XVI-XVII, fiind considerat cea mai importanta cladire administrativa din Transilvania. Sub tencuielile groase, peretii ascund parti din zidul castrului roman de la Apulum si din cel al cetatii medievale, urme de constructii romane, medievale si premoderne. A fost pe rand: capitlu, resedinta princiara, iar pentru ultimele trei secole, cazarma militara (austriaca si romaneasca). Din anul 2024, in urma finalizarii restaurarii Corpului E al Palatului, a fost deschis Muzeul Palatului Principilor Transilvaniei.

Muzeul National de Arta din Timisoara este gazduit de Palatul Baroc. In cei aproape 300 de ani de existenta, Palatul Baroc si-a schimbat de mai multe ori denumirea in functie de politicile dominante si de reorganizarea administrativa a orasului, iar constructia s-a realizat in etape. Pe latura sudica a Pietei (astazi, Piata Unirii) se afla un teren pe care in anii 1733-1735 existau cladirea Oficiului Minier si Casieria Militara. Din cele doua imobile, unite prin supraetajare, s-a pornit constructia Palatului Baroc. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, aici a functionat Facultatea de Agronomie din cadrul Politehnicii din Timisoara, iar in prezent Palatul Baroc este pus in valoare prin prezenta Muzeului National de Arta Timisoara, o institutie de referinta a vietii culturale contemporane.