Istoricii de arta se straduiesc inca de la moartea lui Van Gogh in 1890 sa explice semnificatia si inspiratia din spatele picturii „Noaptea instelata”, devenita una dintre cele mai recognoscibile opere de arta din lume. Creata in timpul sederii sale intr-un azil de langa Saint-Rémy, in sudul Frantei, lucrarea face parte dintr-o serie de tablouri interpretate ca o explorare a abstractiei sau o evocare mistica a naturii.

O noua teorie sustine ca „Noaptea instelata” ar fi fost de fapt inspirata de Turnul Eiffel. Teza ii apartine istoricului de arta James Hall, profesor la Universitatea Southampton si fost critic de arta pentru The Guardian, care a incercat sa explice fascinatia lui Van Gogh pentru presupusii chiparosi alungiti care apar in peisaj.

Hall este de parere ca Turnul Eiffel a avut o influenta semnificativa asupra picturii lui Van Vogh, formele atribuite arborilor fiind bazate de pe celebrul monument parizian, in momentul dezvelirii acestuia.

Istoricul de arta sustine ca artistul a inceput seria de peisaje din care face parte „Noapte instelata” in iunie 1889, la scurt timp dupa ce monumentul parizian a fost dezvelit drept o atractie vedeta a Expozitiei Internationale din acel an. Inaugurarea turnului a fost insotita de un spectacol nocturn, spectaculos, de pirotehnie, lumina electrica si explozii despre care el spune ca se repeta in „muzica pirotehnica a stelelor, a cerului si a norilor” din tabloul lui Van Gogh.

„Pentru Van Gogh, chiparosul este o alternativa naturala la Turnul Eiffel, piesa centrala a expozitiei. Noaptea instelata este un corespondent rural si cosmic al spectacolului de lumini care a marcat deschiderea expozitiei.”, a declarat James Hall pentru The Guardian.

Potrivit lui Hall in 1886, cand Van Gogh tocmai sosise la Paris, a fost lansat un concurs pentru construirea turnului, care a fost castigat de Gustave Eiffel, si ca planificarea si pregatirea proiectului era documentat in mod constant in presa vremurilor.

In 1887, un ziar parizian a publicat o scrisoare semnata de artisti si scriitori de renume care condamnau constructia ca fiind un „turn ametitor de ridicol”, iar in momentul in care Van Gogh a parasit Parisul in februarie 1888, monumentul era deja ridicat deasupra orizontului, ajungand la prima platforma.

Un ghid oficial din 1888 proclama ca, in timp ce piramidele au fost construite de sclavi pentru tirani, acest monument era „o manifestare a stiintei pure, a artei auguste si a libertatii muncii”. Ziarele si revistele, inclusiv Le Monde Illustré, pe care Van Gogh il citea la Saint-Rémy, au publicat reportaje ilustrate despre inaugurarea turnului.

Cercetarile lui Hall vor fi publicate in numarul din aprilie al revistei academice Burlington Magazine. Intr-un pasaj al lucrarii, istoricul de arta scrie ca „Noaptea instelata a lui Van Gogh este raspunsul naturii si al istoriei la monstrul metalic bombastic si tremurator al lui Eiffel, care a cautat sa-i depaseasca pe egipteni… Chiparosul-obelisc domina Saint-Rémy si turla bisericii sale in acelasi mod in care Turnul Eiffel de 300 de metri domina Parisul.”

In iunie 1889, Van Gogh ii scria fratelui sau Theo: „Chiparosii inca ma preocupa, as vrea sa fac ceva cu ei, ca si panzele cu floarea-soarelui, pentru ca ma uimeste faptul ca nimeni nu le-a facut inca asa cum le vad eu. Este frumos in ceea ce priveste liniile si proportiile, ca un obelisc egiptean.”

Hall sustine ca Van Gogh a pictat prima data chiparosul, baza acestuia fiind „ingrosata cu un copac mai mic, ceea ce face ca forma sa sa fie mai piramidala si mai apropiata de cea a turnului. Ceva asemanator se intampla si in „Camp de grau cu chiparosi”, unde Van Gogh a lasat un spatiu intre un chiparos mare si unul mic, iar ambele par sa se sprijine unul in celalalt ca picioarele turnului.”

in luna mai, Metropolitan Museum din New York pune in scena prima expozitie dedicata fascinatiei lui Van Gogh pentru „vesnicii flamboiante”, reunind Noaptea instelata si Camp de grau cu chirpici, printre imprumuturile internationale

Comparatia celor doua lucrari de Van Gogh nu este tocmai intamplatoare, ambele lucrarile se afla in prezent in colectia Muzeului Metropolitan din New York si vor face parte din prima expozitie a institutiei axata pe fascinatia pictorului olandez fata de „verdeturile inflacarate”, alaturi de zeci de desene, scrisori ilustrate si alte lucrari. 

Expozitia se numeste „Chiparosii lui Van Gogh” – „Van Gogh Cypresses” si va deschisa la Met de pe 22 mai pana pe 17 august 2023.

Van Gogh a trait din 1853 pana in 1890 dar majoritatea lucrarilor pentru care este cunoscut au fost finalizate in ultimii doi ani din viata. 

Desi este cel mai usor de recunoscuta pentru seria de autoportrete, pentru picturile in ulei „Noapte instelata”, „Floarea soarelui” si „Dormitorul”, Van Gogh a fost foarte prolific in domeniul schitelor si desenelor.

In pofida succesului de care s-a bucurat dupa moarte, Van Gogh si-a trait cea mai mare parte a vietii in depresie clinica si s-a sinucis la varsta de 37 de ani. Arta l-a ajutat sa se exprime si sa exprime o parte din valul de emotii pe care le descria deseori in scrisorile adresate prietenilor sau fratelui sau. 

A inceput sa picteze in 1881, in mare parte se ocupa de natura moarta si muncitori de pe camp sau de pe strada. In 1886 s-a mutat in Paris si a intrat in contact cu Paul Gauguin si avantgarda post-Impresionista care i-a transformat stilul de lucru si i-a deschis apetitul pentru culori luminoase si vibrante.

Stilul bine-cunoscut al lui Van Gogh a fost desavarsit in 1888 cand a locuit in Arles, in Sudul Frantei si s-a lasat inspirat de vegetatia locala dar si de lumina calda si spiritul mediteranean.

Tablourile create pe masura ce starea sanatatii mintale i se deteriora sunt considerate punctul culminant al carierei lui.

In ziua de 27 iulie 1890, Van Gogh s-a impuscat in piept si a murit la 30 de ore dupa accident. Glontul nu l-a omorat, a reusit sa ajunga la spitalul Auberge Ravoux unde lipsa unui chirurg pe sectie a dus la stingerea acestuia din viata pe parcursul a doua zile. Conform spuselor fratelui sau care a fost alaturi de el in acele ore, ultimele cuvinte ale lui Van Gogh au fost „Tristetea va ramane pentru totdeauna.”

In timp ce arta se concentreaza tot mai mult pe productiile contemporane, popularitatea lui Van Gogh este in continua crestere iar lucrarile sale, inclusiv schitele, sunt vandute pentru sume de bani din ce in ce mai mari. Dupa expozitia-imersiva care s-a dovedit a fi marea vedeta a pandemiei, putand fi vizitata in conditii de distantare sociala, chiar si din masina in unele cazuri, creatiile pictorului olandez inspira noi inovatii in lumea artei: parfumuri care vor insoti tablourile, imagini recreate din drone sau miniaturi realizate cu laserul.

Mai jos va lasam sa va bucurati de tururile virtuale si mai multe despre impactul lucrarilor lui Van Gogh in lumea contemporana.