Ce puteti face in weekend-ul 13-15 ianuarie: evenimente de Ziua Culturii Nationale, premiere la teatru si tururi ghidate la expozitia lui Stefan Caltia (MNAC)
Weekendul acesta, orasul se bucura de multe evenimente speciale, precum si de manifestari cu ocazia Zilei Culturii Nationale, iar urban.ro recomanda cateva dintre acestea.
Din 2011, Romania celebreaza in fiecare an Ziua Culturii Nationale pe data de 15 ianuarie, data de nastere a poetului national Mihai Eminescu. O parte dintre institutiile din Bucuresti pregatit un program special, tururi ghidate si spectacole.
ARCUB a pregatit un program cu expozitii, live performances, ateliere, filme, concerte si intalniri cu artisti contemporani, intre 13 si 15 ianuarie, de Zilele Culturii Urbane.
De Ziua Culturii Nationale, Muzeul National de Istorie Naturala „Grigore Antipa” organizeaza duminica, de la ora 12.00, evenimentul „Grigore Antipa si Emil Racovita, vizionari ai stiintei romanesti”, impreuna cu Asociatia Science & Technology.
Intalnirea va oferi informatii interesante culese prin intermediul arhivelor si a epistolelor pastrate in ele, precum si corespondenta dintre Grigore Antipa si Emil Racovita, reconstituita fila cu fila.
Muzeul National de Istorie a Romaniei expune, in premiera, Cupa de la Montpellier, primul premiu international acordat literaturii romane pentru poezia „Cantecul gintei latine” a lui Vasile Alecsandri.
La Muzeul National de Arta, duminica, 15 ianuarie 2023, au loc doua evenimente culturale, lansarea a trei volume de sinteza si inalta calitate grafica a trei artisti cu o contributie semnificativa la configurarea artelor plastice din Romania: Theodor Pallady (1871-1956), Constantin Flondor (n. 1936) si Ioan Aurel Muresan (n. 1956) si primul ghidaj de specialitate organizat in acest an in Galeria de Arta Veche Romaneasca.
Un tur ghidat pietonal pe urmele lui Eminescu are loc in acest weekend, in care se rememoreaza traseul avut de Mihai Eminescu prin Bucuresti.
Din descrierea turului, se vor spune povesti interesante din tumultuoasa sa viata, dar si vizita locurile unde acestia si-a petrecut timpul. Detalii aici.
La teatre, au loc doua premiere: „Camera comuna” la Centrul de Teatru Educational Replika (14 ianuarie) si „Sedinta cu parintii”, la Teatru Nou (13 ianuarie).
„Camera comuna” este o incursiune emotionala intr-un prezent plin de incertitudine si intr-un viitor distopic, intr-o lume marcata de criza climatica, de cea energetica si de razboi, cu Ioana Chitu, Razvan Mindruta, Irina Sibef in rolurile principale. Textul este semnat de Raul Coldea (cu insertii de text ale echipei), iar spectacolul va fi urmat de o discutie cu publicul. Detalii aici.
„Sedinta cu parintii” este un spectacol pasional si surprinzator despre casatorie si parenting in epoca moderna, plin de note comice si emotii, semnat de Laura Ducu. Detalii aici.
Sambata, 14 ianuarie, MNAC invita publicul la un tur ghidat in expozitia „Stefan Caltia: Insemnari dintr-un timp trai”, incepand cu ora 12.00.
Expozitia, organizata in colaborare cu Fundatia Stefan Caltia, face parte dintr-o cercetare sistematica a operelor picturale si grafice mai putin cunoscute ale artistului. Demersul curatorial de la Muzeul National de Arta Contemporana se concentreaza in special asupra lucrarilor realizate intre anii 1965 si 1995.
Lucrarile alese indeparteaza privitorul de interpretarile comode si ii propune redescoperirea lui Stefan Caltia drept un comentator extrem de subtil al cotidianului in care isi formeaza opera.
Pentru cei pasionati de opera maestrului Caltia, expozitia va include si un spatiu de cercetare la mezanin, in zona bibliotecii muzeului, intrarea se face de la parter. Vor putea fi consultate publicatii legate de conceptul curatorial al expozitiei dar si articole din presa, cataloage ale unor expozitii recente si albume cu operele de arta ale artistului.
Tot in cadrul expozitiei lui Caltia, are loc si evenimentul „Binele. Raul. Frumuseti. Monstri. O calatorie literara prin lumea lui Stefan Caltia” cu poeta Svetlana Carstean, dedicat copiilor cu varste intre 10-17 ani, detalii aici.
Participarea la oricare dintre tururi se face pe baza de programare cu cel putin 24 de ore inainte, la adresa: [email protected]. Aceste tururi ghidate sunt gratuite, si incluse in pretul biletului de intrare in muzeu. Detalii aici.
La cinema, in acest weekend se proiecteaza „Babylon”, cu Brad Pitt, Margot Robbie si Tobey Maguire in rolurile principale.
Filmul aduce epoca de aur a Hollywood-ului din nou pe marele ecran, cu Brad Pitt si Margot Robbie care se reunesc pentru prima data dupa ce au jucat impreuna in alt film de epoca inspirat de povestile din culisele Hollywood-ului: “Once Upon a Time… in Hollywood”, in regia lui Quentin Tarantino.
Cu o actiune plasata in anii ‘1920, este primul film scris in intregime si regizat de Damien Chazelle dupa hitul “La La Land” care i-a adus 6 trofee Oscar, inclusiv “Cel mai bun regizor” si “Cea mai buna actrita” pentru Emma Stone.
Desi majoritatea personajelor din „Babylon” sunt fictive, Chazelle s-a inspirat din personalitatile starurilor care au dominat epoca de aur a Hollywood-ului.
Jack Conrad, personajul jucat de Brad Pitt, este un star de cinema care petrece incontinuu, fiind inspirat de John Gilbert, Clark Gable si Douglas Fairbanks. Intr-un interviu acordat recent publicatiei Vanity Fair, Chazelle l-a descris ca fiind un barbat „care atinge un anumit punct in viata si in cariera lui in care incepe sa se uite inapoi si sa se intrebe ce urmeaza in viitor.”
Nellie LaRoy, personajul lui Margot Robbie este o actrita aspiranta care ajunge in lumina reflectoarelor din Hollywood. LaRoy este un amalgam din personalitatile unor staruri precum Clara Bow, Jeanne Eagels, Joan Crawford si Alma Rubens. Chazelle a declarat ca „Ca persoana, Margot are aceasta abilitate – foarte australiana – nerabdatoare, indrazneata si infometata, aflata cumva la limita pe care o acceseaza.”
Intre ei se afla nou-venitul Diego Calva, un actor mexican tanar caruia presa americana i-a atribut foarte mult potential, avand deja roluri reusite in „Narcos: Mexico” si versiunea spaniola pentru „Bird Box”.
Calva il joaca pe Manny Torres, un imigrant mexican care functioneaza ca un punct de vedere al publicului, fiind un strain in Hollywood. Chazelle l-a descris ca fiind “in multe moduri, foarte asemanator cu personajul lui pentru ca ajunge in mijlocul unui film urias si se intreaba ce naiba se intampla?”
In cinematografe este prezent si „Un barbat pe nume Otto”, adaptarea americana dupa romanul lui Fredrik Backman, „A Man Called Ove” si filmul suedez cu acelasi nume, care a obtinut doua nominalizari la Oscar in 2017.
Noua versiune, regizata de Marc Forster, il are in prim plan pe Tom Hanks in rolul celui mai morocanos dintre batrani si va ajunge in cinematografele din Los Angeles si New York in ziua de Craciun, inainte de a fi difuzata pe 13 ianuarie la nivel global.
Otto Anderson, interpretat de Hanks, este un vaduv care locuieste singur si care este fixist, morocanos, suparat pe toata lumea, de la soferii de livrari la alergatorii din cartier si chiar pe clovni. Dar o familie tanara se muta alaturi, iar Otto isi gaseste perechea in Marisol (Mariana Treviño), o femeie gravida si inteligenta, ceea ce duce la o prietenie improbabila care ii va da lumea peste cap.
Rachel Keller si Manuel Garcia-Rulfo sunt, de asemenea, in rolurile principale. David Magee, scenaristul nominalizat la Oscar pentru Life of Pi si Finding Neverland, a adaptat cartea, iar Rita Wilson )sotia lui Hanks), Hanks, Gary Goetzman si Fredrik Wikström Nicastro sunt producatori.
Avand in vedere impactul international al cartii, criticii spun ca filmul Un barbat pe nume Otto ar putea fi la fel de succes ca Philadelphia din 1993 (regizat de Jonathan Demme) sau Forrest Gump din 1994 (regizat de Robert Zemeckis), care i-au adus un premiu Oscar pentru cel mai bun actor.
Daca nu vreti sa iesiti din casa, va recomandam sa cititi noua carte a Printului Harry, „Spare/Rezerva”, tradusa si in limba romana si disponibila deja in librarii.
Urban.ro a prezentat intr-un articol culisele aparitiei in Romania ale cartii Spare/Rezerva, memoriile Printului Harry. Masurile de securitate exceptionale impuse de editura Nemira pot fi studiu de caz pentru viitoare licitatii de carte cu regim atat de strict.
