Cuvantul wellness este recunoscut pentru prima data de Oxford English Dictionary, in 1650, insa termenul a câstigat popularitate abia in anii 1950, când Halbert L.Dunn, seful National Office of Vital Statistics, a descris wellness-ul ca fiind „o premiza a schimbarii in care individul avanseaza, urcând spre un potential mai mare de functionare”. In prezent, wellness-ul este definit ca „fiind intr-o stare fizica si mentala buna” si cercetatorii noteaza ca starea de bine nu inseamna absenta bolii si a stresului, ci prezenta sensului in viata, a implicarii active in munca ce aduce satisfactii si a spiritului ludic in relatii traite cu bucurie. In DEX, pentru cuvântul bunastare exista 13 definitii si toate se refera la stare materiala buna, prospera, prosperitate.

Cercetarile arata ca starea de bine inseamna constientizarea faptului ca suntem fiinte complete si trairea sentimentului de echilibru si multumire, adica lucrurile merg bine pentru noi astazi si pot continua sa mearga bine pentru noi si mâine. Este convingerea ca avem relatii semnificative si ne traim viata cu sens. Desi este posibil sa intâmpinam provocari avem forta si rezistenta, resursele materiale si sprijinul celorlalti pentru a supravietui si a prospera.

Majoritatea oamenilor aspira la atingerea bunastarii, insa ce cum ne putem explica un termen atât de vag: este vorba despre conditia fizica,  despre a avea o viata stabila, sau poate este vorba despre o stare emotionala echilibrata, sau de stabilitate financiara?

Margaret Swarbrick, profesor asociat la Rutgers University Behavioral Health Care, defineste starea de bine ca fiind un „proces constient si deliberat care necesita a fi constient si a face alegeri pentru un stil de viata mai satisfacator”. Ea a dezvoltat un model de evaluare a nivelului starii de bine si afirma ca bunastarea inseamna a fi sanatos in opt dimensiuni ale vietii noastre: fizica, spirituala, sociala, emotionala, intelectuala, ocupationala, de mediu si financiara.

Fiecare dimensiune a bunastarii ne poate afecta calitatea generala a vietii, deoarece starea de bine se refera direct la cât timp traim (longevitate) si cât de bine traim (calitatea vietii). Gasim bunastare in rolurile pe care le alegem, ca prieten, angajat, antreprenor, voluntar, student, coleg, parinte, partener si membru al comunitatii. Aceste roluri ofera o identitate, ne conduc activitatile zilnice si ne aprind pasiunile.

Intelegerea modului in care cele opt dimensiuni ale bunastarii sunt interconectate, dar si a modalitatilor prin care putem intretine si optimiza pe fiecare in parte, sunt esentiale pentru a trai o viata sanatoasa si imputernicita.

Iata cele 8 dimensiuni ale bunastarii

1. Emotionala Bunastare emotionala se refera la abilitatea noastra de a face fata stresului vietii, de a ne exprima emotiile si de a avea o perspectiva pozitiva asupra vietii. Inseamna sa fim constienti si sa ne acceptam gândurile, emotiile si comportamentele, gestionându-le intr-un mod sanatos. Bunastarea emotionala include, de asemenea, constientizarea punctelor noastre forte, si recunoasterea, in acelasi timp, a domeniilor ce necesita imbunatatire. Oamenii care se bucura de sanatate emotionala se simt increzatori, isi gestioneaza in mod sanatos emotiile si sunt capabili sa faca fata provocarilor vietii. Bunastarea emotionala poate fi mentinuta si imbunatatita prin angajarea, in mod regulat, in activitati de relaxare si recreere, care implica participarea tuturor simturilor: miros, gust, atingere fizica, vaz si auz. O plimbare in parc in care admiram culorile naturii, ascultam sunetele ei si simtim mirosul pamântului. Sau o serata muzicala in care ne cufundam cu voluptate, o cina pentru care pregatim mâncarea preferata, o sesiune de joaca cu copiii sau animalul preferat.

2. Fizica. Bunastarea fizica consta in obiceiuri sanatoase in ceea ce priveste nutritia, somnul, exercitiile fizice, ingrijirea sanatatii, reducerea stresului si sanatatea fizica generala. Bunastarea fizica include, de asemenea, dezvoltarea capacitatii de constientizare a nevoilor corpului si implicarea personala in ingrijirea sanatatii proprii. Mentinerea unui nivel optim de sanatate fizica poate include orice activitate fizica pe care o facem cu placere: yoga, ciclism, alergare, mers, ski, dans sau chiar gradinarit.

3. Spirituala. Bunastarea spirituala consta in convingerile si valorile personale care ne ajuta sa gasim insemnatate si sens in viata. Bunastarea spirituala include recunoasterea nevoii noastre de a descoperi sensul si scopul existentei umane, dezvoltând in acelasi timp sentimentul de recunostinta pentru viata si legatura noastra cu dimensiunea divina. Este important de stiut  ca bunastarea spirituala nu inseamna neaparat participarea in practici religioase, ci conectarea cu acel ceva mai mare decât noi, in modul nostru personal. Oamenii care traiesc sanatatea spirituala au valori clare, sunt increzatori in sine si dezvolta sentimentul de pace interioara. Practicarea recunostintei, a meditatiei sau rugaciunii ajuta la imbunatatirea starii de bine, la fel ca si mentinerea spiritului ludic si a curiozitatii vii.

4. Intelectuala. Bunastarea intelectuala inseamna recunoasterea faptului ca talentele si creativitatea noastra  sunt unice, si include descoperirea propriului potential de a le impartasi cu altii, precum si intelegerea diverselor puncte de vedere. Mentinerea unui nivel optim de bunastare intelectuala nu ne ofera doar capacitatea de a ne dezvolta creativitatea si mentalitatea de crestere, ci ne intareste si capacitatea de concentrare, memorie si gândire critica.

Cititul, puzzle-urile, rezolvarea cuvintelor incrucisate sau Sudoku, dezbaterile, invatarea unei limbi noi sau a unui nou instrument muzical, implicarea in activitatea de predare, reprezinta modalitati de a ne mentine si imbunatati bunastarea intelectuala.

5. De mediu. Bunastarea mediului promoveaza siguranta fizica si emotionala in toate mediile din viata noastra. Include mediul in care locuim, muncim, si invatam, dar si mediul social si cel natural.

Dimensiunea bunastarii mediului include, de asemenea, constiinta de sine fata de impactul interactiunilor personale cu mediul inconjurator si luarea de masuri pentru protejarea impotriva factorilor daunatori, promovând in acelasi timp un mediu sanatos care sustine bunastarea generala. Bunastarea mediului nu necesita neaparat participarea in miscari si organizatii de mediu, dar incurajeaza adoptarea unor practici care promoveaza sanatatea si siguranta. Plantarea unei mici gradini, chiar in balcon, reciclarea, reducerea consumului de energie si apa, pastrarea curateniei in locurile vizitate sunt modalitati prin care putem promova aceasta dimensiune a bunastarii.

6. Financiara. Bunastarea financiara consta in gasirea unui echilibru intre aspectele psihologice, fizice si spirituale ale relatiei noastre cu finantele. Situatia financiara este un factor de stres important pentru oameni, de aceea intelegerea proceselor financiare legate de venituri, datorii si economisire, si deprinderea abilitatii de folosire, in acelasi timp, a resurselor pentru indeplinirea obiectivelor pe termen lung este esentiala. Infiintarea unui cont de economii sau a unui cont de urgente, reducerea sau chiar eliminarea cheltuielilor neesentiale, evitarea cardurilor de cumparaturi, si chiar prepararea meselor acasa in loc de iesirile la restaurant, sunt modalitati de imbunatatirea a bunastarii financiare.

7. Ocupationala. Bunastarea ocupationala consta in explorarea si determinarea activitatilor care se aliniaza scopului si sensului individual care reflecta obiectivele, sistemele de credinte, stilul de viata si valorile personale. Reprezinta sentimentul de satisfactie cu alegerea de locului de munca, implica echilibrarea timpului dedicat muncii si al celui liber, construirea relatiilor cu colegii si gestionarea stresului la locul de munca, explorarea diverselor optiuni in cariera si angajarea in oportunitati de formare continua. Bunastarea ocupationala poate include, de exemplu, gasirea unui loc de munca care da sens vietii noastre, este aliniat cu valorile, preocuparile si abilitatile noastre, si este remunerat corespunzator.

8. Sociala. Bunastarea sociala reprezinta sentimentul de conectivitate si apartenenta. Consta in a avea relatii pozitive, sanatoase si semnificative cu prietenii, familia si comunitatea, si include utilizarea abilitatilor de comunicare sanatoase, respectul propriei persoane si al celorlalti,  si  manifestarea preocuparii reale pentru cei care au nevoie. Dimensiunea sociala a sanatatii determina crearea si mentinerea unei retele de sprijin sanatoase, cresterea sentimentului de apartenenta, a stimei de sine si a abilitatilor asertive. Construirea sanatoasa a acestei dimensiuni poate insemna inscrierea intr-un club sau organizatie, invitarea unui coleg sau prieten la masa, stabilirea unor limite sanatoase, folosirea abilitatilor de comunicare asertiva, exprimarea autentica a sinelui si respectarea celor din jurul nostru.

Mentinerea si echilibrarea fiecarei dimensiuni a bunastarii sunt componente vitale pentru sanatatea noastra. Desi, scopul nostru este sa ne traim viata armonios, nu este necesar, neaparat, ca dimensiunile sa fie perfect echilibrate intre ele. Cu totii ne confruntam cu provocari, fie ca sunt in relatii, sanatate fizica, mentala sau comportamentala, in cariera sau educatie, insa in ciuda acestora, exista posibilitati infinite de a construi echilibrul si armonia in viata. Cele 8 dimensiuni ale bunastarii ofera un cadru, insa obiectivele noastre, activitatile in care ne angajam pentru a le atinge, planificarea si desfasurarea lor sunt unice, si depind doar de noi.