Sotheby’s va pune in vanzare o chitanta a unei lucrari invizibile de Yves Klein, la un pret de 500.000 de euro. In timpul vietii, Klein vindea astfel de chitante in schimbul unor lingouri de aur.
Casa de licitatii Sotheby’s va pune in vanzare o chitanta care atesta detinerea unei lucrari de arta invizibile de de Yves Klein. Chitanta este considerata drept un certificat de autenticitate pentru opera de arta.
Licitatia va avea loc la Paris pe data de 6 aprilie, iar pretul lucrarii este estimat intre 300.000 si 500.000 euro.
Klein a mai vandut lucrari de acest gen in schimbul unor lingouri de aur intre 1959, anul in care a creat prima lucrare si 1962, anul in care a murit.
Lucrarile invizibile au fost numite de catre autor ”Zone ale spatiului gol” sau ”Zone de sensibilité picturale immatérielle”.
Potrivit casei de licitatii, s-au pastrat doar cateva exemplare de chitante de acest tip deoarece Klein le oferea sansa cumparatorilor de a participa la un performance in care se ardeau chitantele iar jumatate din cantitatea de aur pe care artistul o primea era aruncata in Sena. Actul era menit sa ”echilibreze ordinea naturala” care a fost perturbata de vanzarea initiala a unei opere invizibile, dupa cum mentiona Klein.
In timp ce unii dintre cumparatori au fost de acord cu arderea chitantei, Jacques Kugel, un colectionar care a cumparat un astfel de certificat in 1959, a decis sa-l pastreze.
Certificatul lui Kugel este cel care a ajuns sa fie pus in vanzare la Sotheby’s, iar in decursul anilor a ajuns sa fie expus in muzee si galerii din toata lumea, printre care Galeria Hayward din Londra, Muzeul Reina Sofia din Madrid, Muzeu de arta moderna din Stockholm si Centrul Pompidou din Paris.
Chitanta s-a aflat in ultimii 35 de ani in colectia curatorului si consilierului artistic Loic Malle care a cumparat-o de la Kugel. Colectia lui Malle va fi pusa in vanzare la Sotheby’s luna viitoare alaturi de chitanta.
Acest proiect nu este singurul prin care Klein exploreaza spatiul gol. Cel mai popular exemplu este performance-ul ”Le Vide” – ”Vidul” din 1958 de la Galeria Iris Clert cand vizitatorii au platit pentru a vedea lucrari semnate de artist, insa in schimb au intrat intr-o galerie complet goala.
In ultimii ani conceptul unor opere de arta care se rezuma la chitante sau certificate de autenticitate au devenit din ce in ce mai populare, fenomenul NFT fiind doar un exemplu.
Tema lucrarilor de arta efemere, care dispar rapid sau care sunt invizibile a inceput sa fie abordata mai des de artisti. In 2019 la Art Basel Miami Beach, Maurizio Cattelan a vandut lucrare controversata cu banana lipita cu banda adeziva la un pret de 120 de mii de dolari.
Alti artisti precum Félix González-Torresau devenit faimosi datorita unor lucrari de arta similare. Una din instalatiile sale a fost formata din bomboane verzi invelite in ambalaje si dispersate pe podea iar vizitatroii erau incurajati sa le ia. Lucrarea a fost vanduta la Christie’s New York in 2015 cu peste 7,7 milioane de dolari, depasind pretul preconizat de 5 milioane de dolari.
Yves Klein a fost unul dintre cei mai influenti si controversati artisti francezi ai anilor 1950. Este amintit mai ales pentru utilizarea unei singure culori, nuanta de albastru ultramarin pe care si-a insusit-o: International Klein Blue.
Succesul lui Klein a constat in demitizarea multor idei care au stat la baza picturii abstracte ce dominase in Franta de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Criticii de arta l-au considerat un descendent al lui Marcel Duchamp sau al artistilor anteriori de avangarda, precum Kazimir Malevich si Aleksander Rodchenko, care au fost, de asemenea, atrasi de ideea monocromiei.
Picturile monocrome albastre ale lui Klein sunt o satira asupra artei abstracte, pentru ca nu numai ca imaginile nu poarta niciun motiv, dar Klein a insistat ca nu exista nimic acolo, doar „vidul”.
Klein s-a remarcat prin performance-uri inovatoare in anii ’50 si ’60 si a fost fascinat de religia orientala, de rozicrucianism, de idei mistice, de notiunile de infinit, de absolut, iar folosirea lui a unui singur ton bogat si sugestiv de albastru ar putea fi vazuta ca o incercare de a elibera privitorul de toate ideile impuse de societate si de a le lasa mintea sa umble libera.
Desi nu s-a opus niciodata in mod specific crearii de obiecte de arta, multe dintre lucrarile finale ale lui Klein abandoneaza ideea obiectului fizic ca vehicul pentru arta si, in schimb, incearca sa gaseasca modalitati de a transmite concepte si experiente noi.
Mai jos puteti afla mai multe despre simbolismul culorii preferate de Klein.
