Astazi se implinesc 148 de ani de la nasterea lui Constantin Brancusi, momentul fiind marcat anual prin Ziua Nationala Brancusi celebrata la nivel national. Geniul nascut la Hobita, langa Targu-Jiu, este mentionat deseori in randul artistilor care au redefinit arta moderna la nivel mondial, avand un impact mult mai mare in restul lumii fata de tara lui natala. 

Desi astazi este celebrat si recunoscut ca un motiv de mandrie nationala, Brancusi era interzis in Romania in timpul vietii sale iar studentii universitatii de arte care erau prinsi cu reproduceri ale lucrarilor lui erau penalizati. Dupa moartea lui in 1957, la varsta de 81 de ani, a beneficiat de fereastra liberalizarii culturale de la inceputul anilor 1970 si transformat intr-un erou national, imaginea lui fiind aliniata unei nevoi impuse de a-l atasa creatiei populare.

Receptarea lui Brancusi in tara noastra este marcata de o istorie care nu a fost rescrisa din anii 1970. Sau daca a fost rescrisa, criticii de arta si presa au ignorat publicatiile respective pentru ca nu il prezinta pe Brancusi ca fiind influentat de arta folclorica romaneasca sau ca un mare aventurier amoros. Mitul artistului s-a format printr-un spirit senzationalist al presei si al diverselor persoane acreditate care au inventat povesti despre Brancusi. Au aparut mai multe carti ale unor autori cunoscuti care pretind ca l-au cunoscut pe artist, in ciuda faptului ca nu exista deloc dovezi pentru potentiale contacte ale acestora cu Brancusi.

Printre autorii care au reusit sa il prezinte pe Brancusi intr-un mod oarecum obiectiv ─ i-au tradus si publicat corespondentele si jurnalele ─ se numara Doina Lemny (care a curatoriat si expozitia de anul trecut de la Timisoara), Cristian-Robert Velescu si Barbu Brezianu. Lor li se alatura cel mai mare exeget brancusian: Sidney Geist.

Influenta folclorului romanesc in arta lui Brancusi este un aspect problematic iar cel mai mare specialist in Brancusi, Sidney Geist (1914-2005), nu a identificat astfel de surse in arta geniului nascut la Hobita. Potrivit Doinei Lemny, exista un argument bun in acest sens. Daca Brancusi ar fi prelucrat creatia folclorica in arta lui, ar fi ramas inscris in limitele spatiului romanesc si nu ar fi fost relevant ca artist universal. Geniul lui sta tocmai in faptul ca a esentializat concepte filosofice pe care nu au reusit sa o faca artisti cu o educatie mult mai sofisticata decat a lui. 

In ceea ce priveste viata lui personala, mediatizata intens in presa romaneasca in fiecare an de Ziua Nationala Brancusi, artistul a fost foarte constient de modul in care si-a construit imaginea si mitul. Sunt inexistente dovezile legate de presupusele iubiri cu Maria Tanase, Peggy Guggenheim sau Marie Bonaparte (care nu l-a cunoscut pe Brancusi).

In continuare va invitam sa il descoperiti pe Brancusi prin propriile cuvinte, cu citate extrase din volumele “Brancusi inedit. Insemnari si corespondent romaneasca”, editat de Doina Lemny si Cristian-Robert Velescu si publicat de Humanitas in 2004 si “Asa grait-a Brancusi”, ingrijit de Sorana Georgescu-Gorjan si aparut in 2010 la Criterion Publishing.

Unul dintre cele mai vechi citate din Brancusi a fost regasit pe ultima fila a carnetului de desen folosit in anii petrecuti la Scoala de Arte Frumoase (actuala Universitate Nationala de Arte) din Bucuresti la inceputul secolului XX. 

Pe fila 130 a carnetului aflat in custodia Muzeului Nationala de Arta al Romaniei, Brancusi a scris: “Arta nu este o intamplare”.

Mai tarziu, ajuns la Paris, in 1922 Brancusi a semnat o rezolutie in sprijinul poetului Tristan Tzara, adaugand langa semnatura sa comentariul: “En art il ny’ a pas d’étrangers.” (In arta nu exista straini.)

In 1925, revista de avangarda Integral a publicat un desen de Brancusi reprezentand un copil, incadrat de vorbele scrise chiar de mana artistului: „Quand nous ne sommes plus enfants, nous sommes déja morts” (Cand nu mai suntem copii, am murit de mult.)

Despre filosofia lui artistica, Brancusi scria in 1926: “Cand creezi trebuie sa te confunzi cu universul, cu elementele. Pentru ca sa realizezi, nu trebuie sa nu fii tu, ci sa te distrugi.”

“Cand lucrez, se pare ca un absolut se exprima prin mine, eu ca persoana nu mai contez, individul nu are importanta. Aceasta este relatia artistului cu lumea.”

“Trebuie as faci arta asa cum respiri, trebuie s-o faci fara dificultate, fara angoasa.”

“Am inceput deja studiul pentru „Coloana fara sfarsit”, pe care mi-o inchipui inalta de 40 metri. Daca ar putea fi facuta din otel oxidat, polisat, ar fi una din minunile lumii.”

“Uneori ma cred vreun zeu si nu sunt decat un magar care rage.”

“Cu ocazia aniversarii mele – tocmai am implinit varsta de o jumatate de secol – si pentru a marca sfarsitul uceniciei mele dupa 30 de ani de munca, mi-am luat curajul sa prezint un mic ansamblu din ceea ce am putut strange din tot acest lucru. Ma scuz ca am venit cu atat de putin si atat de tarziu – atat de putin pentru ca o mai mare parte a lucrarilor nu se mai afla in stapanirea mea si nu le pot avea – si atat de tarziu pentru ca drumul pe care 1-am ales a fost lung si greu.”

“La Paris am dus-o greu la inceput. Uneori, ma tineam de ziduri ca sa nu cad de foame. De boala. Imi atarnasem deasupra patului pancarte pe care imi scrisesem sfaturile ce mi le dadeam singur in clipele de indoiala.”

“Noua ni se pare greu drumul fiindca nu stim sa mergem noi, ori ne porobotim ca prostii sa-l ispravim deodata, ori stam in marginea lui si ne plangem ca niste copii indaratnici, cautand tot felul de motive ca sa ne ascundem slabiciunea si nesiguranta in noi. Sunt rari cei ce stiu sa-si masoare pasul. S’acei luceferi „nemuritori si reci” merg incet, drumul mare in urma lor lasa. Noi cu apucaturi de desmetici, in loc de creeri in cap cu paie, bazaim ca niste muste… ne napadim ca orbii spre lumina si ne spargem capul nainte de a-l pune al treaba.”

“In mine locuieste un monstru care ia toate formele si este insesizabil.”

“Nefinisarea nu serveste la nimic, nici pentru noi, nici pentru altii. Pentru noi, pentru ca este lucrul minunat pe care-1 cautam si fara care nu putem trai, iar pentru ceilalti, pentru ca, nefinisand, noi nu le dam nimic altceva decat neputinta noastra. Trebuie sa ne eliberam noi insine pentru ca ceilalti sa se poata elibera prin noi.”

“M-am nascut in Romania, in regiunea subcarpatica numita Oltenia. Pe atunci viata era frumoasa si armonioasa. De mii de ani, oamenii traiau fericiti, intr-un fel patriarhal. La adunari, batranii cu lungi plete, intotdeauna asezati in jurul unei mese, luau hotararile importante, iar tinerii, in picioare in spatele lor, ii ascultau cu respect si in tacere. Femeile nu asistau la aceste intruniri. Totul se petrecea astfel in liniste, din generatie in generatie.”

“Am vizitat Spania, Italia. Ne asemanam extraordinar. Dintre latini, numai francezii sunt putin mai deosebiti. Si daca ceilalti s-au dezvoltat mai curand decat noi si au o civilizatie si o arta mai veche, nu suntem vinovati. Toate se petrec astfel in natura. Intr-un copac, unele fructe se coc mai curand, altele mai tarziu. In arborele latin noi am fost fructul care s-a copt mai tarziu. Aici la hotarul celor doua lumi (occident si orient) unde suntem asezati – avem un destin mare.”

“La inceput am fost condusi de adevar, adevarat, ascuns, azi ne conducem dupa miraje.”

Ziua Nationala Brancusi este celebrata prin mai multe evenimente desfasurate atat la muzee din Bucuresti si din tara dar si la sediile ICR din jurul lumii.

In primul rand, la Bucuresti a fost expusa in weekend o lucrare a lui Brancusi redescoperita dupa mult timp: „Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé”.

Muzeul National de Arta al Romaniei, detinatorul celei mai mari colectii de opere ale lui Constantin Brancusi din Romania, va deschide de la ora 11:00 atelierul educativ „Pasarea ascunsa in piatra”, pentru copiii cu varste de 6 – 9 ani si pentru varste intre 10 si 14 ani de la 13:30, ambele sustinute de Ioana Ciustea. 

Tot la MNAR, incepand cu ora 15:00, are loc o vizita ghidata in Sala „Brancusi” din Galeria de Arta Romaneasca Moderna, sustinuta de Miruna Moraru.

O a doua vizitata ghidata, sustinuta de Delia Popa, specialist educatie in Sectia, Educatie, Comunicare si Proiecte Culturale, e inclusa in program de la ora 16:30.

Muzeul Naţional de Arta Contemporana propune un un tur ghidat in expozitia „Leviathan. in maruntaiele colectiei”, ale carui gazde vor fi Calin Dan, directorul muzeului, si Cristian-Robert Velescu, critic, istoric de arta, scriitor si brancusiolog.

Evenimentul va fi un prilej de intelegere a mostenirii culturale brancusiene dintr-o perspectiva autentica si bogata, prin felul in care aceasta se reflecta in creatiile unor sculptori romani moderni si contemporani. Turul va avea loc in intervalul orar 18:00-19:00, participarea este gratuita.

Constantin Brancusi este celebrat si la Ateneul Roman.

Ateneul Roman poate fi vizitat gratuit intre orele 14.00 si 16.00, iar de la ora 18.00, are loc concertul Omagiu lui Constantin Brancusi sustinut de Ansamblul Violoncellissimo, sub conducerea maestrului Marin Cazacu.  in program sunt lucrari de Astor Piazzolla, Constantin Dimitrescu, Erik Satie si Radu Sinaci. Intrarea la toate evenimentele se realizeaza in baza invitatiei rezervate pe site-ul https://ove.ro/.

Documentarul „Brancusi – Patriotism prin Ordonanta de Urgenta” va fi  difuzat de la ora 21:00 la TVR1.

Televiziunea Romana aniverseaza Ziua Naţionala Constantin Brancusi 2024 cu programe speciale in onoarea marelui artist. Pe langa difuzarea documentarului „Brancusi – Patriotism prin Ordonanta de Urgenta”, in regia lui Cornel Mihalache, TVR Cultural va transmite in direct, la ora 12:00, de la Muzeul de Arta din Craiova, Conferinţa „Brancusi”, susţinuta de Doina Lemny.

De la ora 14:20, dar si de la ora 17:00 si ora 23:25, puteti urmari episodul dedicat lui „Constantin Brancusi”, din seria documentara „Who is Romania” (2020). Tessa Dunlop, doctor in istorie, scriitoare si prezentatoare a diverse programe de istorie pentru BBC, Discovery Channel Europe, Channel 4, UKTV History si History Channel va prezenta viata si opera artistului.

Concertul „Brancusi 145”, in interpretarea Orchestrei Romane de Tineret, dirijor Cristian Mandeal, va fi difuzat incepand cu ora 17:10.

Programul muzical cuprinde doua suite folclorice in aranjamentul lui Mihai Gherghelas (solista Monica Bejenaru-voce) si propune prelucrari ale unor piese celebre din folclorul romanesc, patru piese instrumentale in aranjamentul lui Eduard Boboia (solista Simina Croitoru la vioara), Ciocarlia in aranjamentul lui Ioan Dobrinescu si Dans maramuresean de Sabin Pautza, apoi Hora staccato si Hora martisorului de Grigoras Dinicu si in final Suita folclorica nr. 3 in aranjamentul aceluiasi Mihai Gherghelas (solista Monica Bejenaru-voce).